CAPITOLUL 12. Decorul

[p. 173]

Decoraţia vaselor ceramice este esenţială pentru impactul estetic al recipientelor asupra privitorului, fiind un conţinut definitoriu al culturii (arheologice). Epocile istorice se diferenţiază prin scheme decorative specifice, uşor de recunoscut chiar pe obiecte fragmentare, fiind un indiciu fundamental în studiile perieghetice, de pildă. Dincolo de aceste generalităţi, discuţia asupra decoraţiei ceramicii Ipoteşti-Cândeşti este mai degrabă secundară. Cea mai mare parte a recipientelor epocii este nedecorată – ceea ce se instituie în element de identificare culturală – iar cealaltă parte foloseşte mijloace de expresie decorativă foarte limitate, ceea ce le face puţin distincte, chiar pe spaţii largi. Ceramica slavă contemporană este, cu foarte puţine excepţii, nedecorată, ceea ce face ca ceramica cu decor din Câmpia Română să fie în afara unor dispute ştiinţifice pertinente[1]; acest fapt face ca discuţia cea mai interesantă să vizeze ceramica nedecorată, în primul rând cu argumente morfologice. Importanţa decorului pentru excursul arheologic creşte însă din nou începând cu secolul al VIII-lea, o dată cu generalizarea decorării vaselor şi cu uniformizarea formelor, pe spaţii întinse. De aceea, un studiu atent al decoraţiei ceramicii Ipoteşti-Cândeşti ar putea avea relevanţă (la un nivel, să spunem, genetic). Studiul ceramicii poate elucida şi alte aspecte, între care aderenţa sistemului decorativ nord-dunărean la modele sud-dunărene.

Din nefericire, monografiile de sit pe care se poate face un astfel de studiu sunt foarte puţine. E de la sine înţeles că loturile ceramice prezentate fotografic (în condiţiile grafice şi tipografice cunoscute) nu pot face obiectul cercetării. Similar, loturile ceramice publicate selectiv sunt inutile unui studiu statistic, utilizarea lor putând aduce cel mult deservicii. Vor fi cercetate comparativ loturile ceramice de la Gropşani, Ipoteşti, Dulceanca, Soldat Ghivan şi Ciurel, împărţite pe situri şi faze de evoluţie, aşa cum au fost discutate în secţiunea III.

Analiza decorului ia în considerare toate fragmentele decorate de oală-borcan, discriminând între tehnicile de producţie a recipientului (CLR* - toate vasele lucrate la roată; CLRR - roată rapidă; CLRL - roată lentă; clm - fără roată), aşa cum au fost descrise de rapoarte.

ÎNAPOI LA CUPRINS VOLUM I

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – frecvenţa decoraţiei

---

[1] Discuţiile asupra alveolelor de pe buza vaselor (COMŞA 1968, passim) nu au obiect, din motive cronologice, astăzi prea evidente pentru a mai necesita comentarii. Slavii împrumută această tehnică decorativă de la Dunărea de Jos, nu invers.